O
zicală românească spune despre ceva care se înmulțește repede și ușor că ”a crescut ca ciupercile după ploaie”. Doar că ciupercile de cultură, cele absolut sigure pentru consumul uman, nu cresc singure, ci doar cu foarte multă muncă și atenție. La 10 kilometri de Turda și la 20 de kilometri de Cluj-Napoca, în localitatea Tureni, funcționează singura fermă de ciuperci din județul Cluj, construită în 2014 de soții Corina și Răzvan Țigănaș. De altfel, nu mai există nicio altă ciupercărie de acest fel pe o rază de 100 de kilometri.
Ferma se situează pe un teren cu o suprafață de 7.078 mp. Spațiul de producție a ciupercilor este reprezentat de șase sere tip tunel, realizate după standarde care asigură o maximizare a producției, în condiții de igienă.
În cele șase hale de producție, încărcătura este de câte 23 tone de compost fiecare. Astfel, ciupercăria de la Tureni are o capacitate de producție de 1.000 kg ciuperci/zi. Fiecare ciclu de producție durează între 42 și 45 de zile. Asta înseamnă că, într-un an, pot fi realizate 7-8 încărcări pe fiecare seră în parte. O singură hală încărcată la capacitate maximă poate produce între 56.000 - 64.000 kg de ciuperci pe an, adică cele șase sere pot produce între 336 și 384 tone de ciuperci pe an.
Ca să ajungă la stadiul potrivit pentru consum, ciupercile din Tureni parcurg mai multe etape: ele se dezvoltă pe un compost special, adus din străinătate, pentru că în România nu există nicio fabrică de compost pentru ciuperci. Cu ajutorul sistemului de control al atmosferei, ciupercile încep să crească.
Camerele de cultură au un sistem de control al climatului prin umiditate, temperatură optimă și concentrație de CO2. Aceste valori pot fi reglate automat, print-un sistem modern, computerizat, individual pentru fiecare cameră în parte, în funcție de faza de producție.
Rafturile pentru creșterea ciupercilor au sisteme de umplere și golire automată, ușor de asamblat și curățat. Ele sunt dispuse în rânduri paralele, de-a lungul camerelor de cultură. Sunt utilizate pentru susţinerea stratului de compost. Practic, prin numărul de poliţe, ele multiplică suprafaţa de cultură a unei hale, oferind întregului lot de compost condiţii aproximativ identice în ceea ce priveşte temperatura şi microclimatul.
În cele șase hale, ciupercile sunt de diferite dimensiuni, în funcție de stadiul de dezvoltare, de la mărimea unui ban până la cele de aproape o palmă.
Corina Țigănaș spune că investiția pentru realizarea ciupercăriei se ridică la aproximativ 500.000 euro. Ea spune că subvenții de la stat nu a primit, pentru că creșterea ciupercilor nu se află printre domeniile subvenționabile.
Corina Țigănaș, cea care a avut curajul să se apuce de agricultură, într-un domeniu nesubvenționat de stat
După ce au crescut, ciupercile sunt recoltate manual, apoi sunt sortate pe mărimi și ambalate în caserole de plastic, protejate de o folie. Așa le găsim în supermarketuri.
În halele de la Tureni sunt crescute champignon albe, champignon brune și pleurotus. Cele mai multe sunt cele albe pentru că ciupercile champignon brune și pleurotus sunt mai puțin căutate, în ciuda calităților lor organoleptice deosebite.
Dintre toate speciile de ciuperci, românii preferă specia Agaricus. Cu o pălărie rotundă, albă și un picior scurt și gros, ciupercile champignon sunt cultivate în Franța înca din 1700. Aceste ciuperci sunt adesea folosite în bucătarie datorită faptului că își mențin bine forma când sunt gătite. Ciupercile champignon au o aromă delicată, o textură fermă, absorb ușor celelalte arome din mâncare și își micșorează dimensiunea odată gătite.
“Ciupercile sunt importante surse de fibre, vitamine și minerale. Ele ar putea lejer intra în categoria super-alimentelor, alături de broccoli și afine. Principalele lor beneficii sunt reducerea riscului de boli de inimă și cancer. Astfel, ne vindem toată marfa în stare proaspătă, dar nu excludem colaborarea cu producătorii de conserve. Să crești ciuperci este simplu, însă afacerea, per total, este una grea”. — Corina Țigănaș, managerul ciupercăriei din Tureni, județul Cluj
Corina Țigănaș spune că crescătoria de ciuperci se confruntă cu aceeași problemă de care se lovesc mai toți întreprinzătorii din zonă: lipsa forței de muncă. Fie nu găsește persoane care doresc să muncească la recoltarea ciupercilor, fie acestea nu lucrează constant. De aceea, nu de puține ori a apelat la serviciile deținutelor de la Penitenciarul Gherla, care au fost mai mult decât bucuroase să lucreze la ciupercăria din Tureni. ”Am avut un contract în toată regula cu penitenciarul”, a explicat Corina Țigănaș.
Dacă vrei să cumperi ciuperci la caserolă din orice mare lanț de supermarketuri și hypermarketuri din Cluj, există o probabilitate mare să le cumperi pe cele produse la Tureni, sub atenta supraveghere a Corinei și a lui Răzvan Țigănaș. Produsul poate fi găsit în Metro, Selgros, Carrefour, Kaufland, Cora sau Lidl.
Însă ciupercile de la Tureni pot fi găsite și la târguri de produse tradiționale, împreună cu alte legume.
Întrebată dacă această afacere cu ciuperci merită, din punct de vedere economic, Corina Țigănaș răspunde, invariabil, cu optimism, că da, este o afacere profitabilă și îi îndeamnă pe toți cei care doresc să facă așa ceva, să se apuce de treabă!
